Implanturile mamare si alaptarea

Augmentarea mamara (cu ajutorul implanturilor mamare) reprezinta una dintre cele mai comune proceduri chirurgicale estetice la care apeleaza femeile aflate la varsta fertila.

Cele mai multe dintre aceste proceduri chirurgicale sunt efectuate inaintea indeplinirii planningului familial, multe dintre paciente avand nevoie de reinterventii chirurgicale sau schimbarea implanturilor dupa ce au nascut si/sau alaptat.

Modificarile anatomice fiziologice si modificarile dimensiunilor sanilor care au loc la nivelul glandei mamare pe parcursul sarcinii si/sau alaptarii pot duce la o laxitate crescuta a tesutului mamar, aspectul estetic al implantului lasand de dorit dupa ce organismul revine la starea negravidica.

Compromiterea lactatiei din cauza implanturilor mamare

Este dovedit stiintific ca alaptatul are un impact pozitiv atat pe termen scurt, cat si pe termen lung asupra aportului nutritional si al dezvoltarii psihomotorii a nou-nascutului. Sunt bine cunoscute beneficiile asupra sistemului imunitar fetal, aparatului digestiv, cat si asupra dezvoltarii psiho-emotionale atat materne, cat si fetale.

Posibilitatea compromiterii lactatiei din cauza interventiilor chirurgicale de augmentare mamara a devenit un subiect tot mai discutat in urma amplorii pe care au cunoscut-o interventiile plastice de reconstructie sau augmentare mamara. Totusi, de cele mai multe ori, informatiile disponibile sunt ambigue sau fara suport stiintific. Problema este cu atat mai delicata, cu cat majoritatea interventiilor plastice sunt efectuate strict in scop cosmetic, si nu pentru a reda sau prezerva functionalitatea unui organ.

Complicatiile asupra alaptarii

Putine paciente care recurg la operatii de augmentare mamara iau in considerare la momentul respectiv implicatiile pe termen lung pe care acestea le pot avea asupra alaptarii. Totusi, toate pacientele trebuie informate corect asupra riscului de complicatii, atat pe termen scurt, cat si pe termen lung.

Interventiile chirurgicale pentru augmentare mamara pot produce leziuni ale ductelor galactofore sau ale tesutului glandular. Capacitatea de lactatie redusa poate aparea si ca o consecinta a complicatiilor chirurgicale post-interventie (contractura capsulara, formarea de hematoame, infectii etc). Inteventiile care necesita repozitionarea sau reconstructia mamelonara pot crea dificultati in procesul alaptarii. De asemenea, multe paciente cu implanturi mamare evita alaptarea din cauza durerii mamare, alaptatul devenind un proces traumatizant.

Studiile retrospective arata ca exista un numar mai mic de paciente cu implanturi mamare, comparativ cu paciente fara implanturi, care sunt dispuse sa alapteze. Dintre cele care alapteaza, exista un procent si mai mic de paciente care alapteaza exclusiv, majoritatea apeland la completarea cu formula de lapte. Rezultatele acestor studii sunt dificil de interpretat statistic, deoarece niciunul dintre ele nu vizeaza toate constantele necesare evaluarii alaptatului la pacientele cu implanturi: tipul de incizie, tipul de implanturi folosite, existenta sau absenta complicatiilor postoperatorii, motivul pentru care s-a recurs la interventie si implicatiile psiho-emotionale.

In cazul pacientelor care au recurs la augmentare mamara din cauza unei hipoplazii mamare – patologie care presupune dezvoltarea insuficienta a glandei mamare cu alterarea structurii canaliculare si conjunctive –, lactatia deficitara poate fi pusa pe baza patologiei initiale pentru care s-a facut interventia estetica.

Implicatiile psiho-emotionale sunt, de asemenea, importante. S-a constatat o incidenta mai mare, in randul lauzelor cu implanturi mamare, a refuzului alaptarii, acestea solicitand imediat dupa nastere oprirea lactatiei, din considerente strict estetice. De asemenea, s-a constatat o incidenta mai mare a lauzelor care renunta la alaptat in primele 2-3 saptamani de la nastere, considerand procesul alaptarii prea dificil sau prea solicitant. Din aceste considerente, pacientele cu implanturi mamare trebuie incurajate sa alapteze. Cele mai multe pot alapta exclusiv daca isi doresc lucrul acesta. Pentru cele la care lactatia este deficitara, se poate apela la suplimente care cresc secretia lactata sau completarea cu formula de lapte.

Farmaciile Catena intampina mamicile, dar si femeile care se pregatesc sa ramana insarcinate, cu un nou card, Mama si Copilul. Pe baza cardului, posesoarele pot beneficia de reduceri de pana la 25%.

Text: Dr. Stavri Andreea, medic specialist obstetrica-ginecologie