Hiperplazia endometriala

Hiperplazia de endometru se caracterizeaza printr-o proliferare exagerata a glandelor endometriale in defavoarea stromei. La origine se gaseste intotdeauna un stimul estrogenic excesiv necontrabalansat de efectele progesteronului. Prevalenta generala estimata este de 1 caz la 1000 femei.

Clinica hiperplaziei endometriale este dominata de sangerare, care apare de obicei in perioada de premenopauza (a carei caracteristica sunt ciclurile anovulatorii) cu caracter de menstruatie abundenta, prelungita. Rar poate sa apara la o adolescenta sau la o femeie in cursul perioadei  de activitate genitala.

Diagnosticul paraclinic se bazeaza, de fapt, pe diagnosticul histopatologic, ceea ce inseamna si examinarea fragmentelor tisulare de endometru. Evidentierea de celule glandulare atipice in urma unui examen Babes-Papanicolau impune investigarea cauzei prin biopsie, oferind diagnosticul de certitudine. Biopsia de endometru este recomandata femeilor cu sangerare uterina anormala, cu varsta peste 35 de ani.

Factori de risc care duc la aparitia hiperplaziei endometriale:

• varsta;
• menarha precoce;
• menopauza tardiva;
• nuliparitatea;
• obezitatea;
• medicatia estrogenica fara asociere de progesteron;
• medicatia cu tamoxifen;
• formatiuni secretante de estrogeni.

Din punct de vedere microscopic se disting doua tipuri:

• hiperplazia simpla sau hiperplazia glandulo-chistica, cand glandele sunt numeroase si dilatate inegal;
•  hiperplazia complexa sau hiperplazia adenomatoasa cand exista proliferare epiteliala si stromala, care comprima tubii glandulari si fara dilatatii.

Hiperplazia simpla fara atipii reprezinta o faza primara cu risc scazut de evolutie maligna, in timp ce hiperplazia complexa atipica reprezinta un pas premergator al malignitatii. Atat ecografia transabdominala, cat si cea transvaginala permit masurarea endometrului a carui grosime maxima in ziua 16-22 este de 6-10 mm, ingrosarea peste 15 mm la femeie in perioada fertila si peste 4 mm in postmenopauza, ridica suspiciunea de o afectiune proliferativa a endometrului, chiar in conditiile unui endometru subtire.

Metode de diagnostic

Histeroscopia reprezinta o metoda de diagnostic, care este  influentata de experienta clinicianului, mucoasa apare ingrosata, de culoare modificata, cu distributie vasculara diferita. Histerografia este o metoda frecvent utilizata, insa rata erorilor de diagnostic este ridicata. Hiperplazia de endometru in  premenopauza poate fi confundata cu sarcina extrauterina, sarcina intrauterina cu probleme, leiomiomatoza uterina, polip endometrial, cervical, cancer de col uterin, iar in postmenopauza cu cancerul endometrial, cancerul de col uterin sau chiar cu vaginita atrofica.
Prima indicatie terapeutica in hiperplazia de endometru este de a exclude orice sursa de estrogeni, fie ea endogena sau exogena. Tratamentul medicamentos se bazeaza pe administrarea de preparate progesteronice. Efectul maxim al medicatiei este in cazul hiperplaziei de endometru fara atipii si partial celor cu atipii, restul cazurilor constituind indicatii chirurgicale.

Text: Dr. Andreea Hetea, obstetrica-ginecologie