Gabrielle Colette&Maurice Goudeket, o relatie cuminte

Colette, in asteptarea iubirii

La cincizeci si doi de ani, dupa ce isi recupereaza drepturile de autor asupra operelor sale literare furate de fostul sot, Willy, Colette il intalneste pe barbatul „aproape perfect”, care n-o va manipula niciodata si nici n-o va insela prea des. Acest om va fi cel care o va insoti pana la moarte. El este cel care o va iubi arzator pana in ultima clipa a vietii ei.

Coplesita pe plan intelectual de numeroasele ei relatii, in plan social de succesul ei si pe plan fizic de tanarul Bertrand, fiul lui Willy dintr-o alta relatie, Colette nu mai astepta nimic de la niciun barbat… Poate doar iubirea, adevarata iubire.

Maurice, un altfel de barbat

Maurice Goudeket nu facea parte din lumea ei: nici Pigmalion, nici director de ziar sau de teatru. El este un negustor de perle evreu si este foarte diferit de toti burghezii parizieni care scriitoarei noastre ii produc dezgust.

Mai tanar cu saisprezece ani, fan declarat al operelor acesteia pe care le-a citit in totalitate, Maurice si-a jurat ca intr-o zi o va cuceri si, de ce nu, o va lua de sotie.

Fac cunostinta pe Coasta de Azur, intr-o perioada in care amandoi erau implicati in alte relatii. Curtea pe care Maurice i-o face este din punctul ei de vedere irezistibila: un om cult, bogat, romantic, indragostit pana peste urechi si cu talent la scrierea unor scrisori romantice incredibile.

Colette ii cedeaza in patruzeci si opt de ore. Maurice o rasfata si ii ofera un nou paradis pentru a se simti in largul ei pentru a scrie. O ia de sotie dupa zece ani si ii ofera o luna de miere la New York  ca unei tinere mirese.

Colette este ingrijita si iubita de sotul ei pana in ultima clipa a vietii sale, 3 august 1954, cand se stinge in urma unei afectiuni de artrita. Mainile sale sunt invinse: „Sunt un scriitor care nu mai poate scrie.”

Colette, o amanta bizara

Asemenea unui bebelus care este contopit cu mama si care cunoaste lumea prin propriile simturi. Totodata, teama de a nu suferi de lipsuri ii creeaza bebelusului reprezentarea mamei, care satisface si indeparteaza nelinistea.

Insa Colette, deja adulta, nu a invins aceasta teama. A trait si a suferit ca orice fiinta umana, in ciuda extravagantelor sale.

Colette, in nostalgia dupa starea de uniune cu propria mama, se indoapa cu de toate, mancare, bautura, iubire, lecturi. Sursa acestora este instabila si oricum ii este indiferenta.

Acest neajuns al sau este constientizat, Colette afirmand: „Cred, altminteri, ca numai fiindca imi pierd timpul facand lucruri de care imi pare rau, le simt atat de intens si le scriu intr-o maniera destul de personala. Oamenii perfect multumiti, perfect echilibrati nu fac o literatura buna, din pacate.”

Obsedata de propria bunastare, absorbind tot universul, a fost perceputa de multe ori de cei apropiati ca fiind greu suportabila, doar ca nimeni nu s-a plans datorita entuziasmului ei reconfortant pentru toata lumea.

Forta sa vitala si capacitatea sa de a se bucura de viata ii fascineaza pe ceilalti, mai mult decat ceea ce le ofera.

Prin iubirea sa fata de viata si fata de oameni, Colette seduce, caci reflecta viata.

O femeie insetata de placeri sexuale si intr-o permanenta cautare a vietii de cuplu, heterosexuale sau homosexuale. Ea iubeste o pisica, un barbat, tata si fiu, un copil, pe mama ei, viata, pur si simplu, captivandu-l pe celalalt.

Iubirea este singurul ei element de transcendenta si ii confera o dimensiune mistica.

Viata sa androgina

Toata viata sa reprezinta un cult al bisexualitatii psihice. Ea este intr-o cautare mistica permanenta, pentru ca simte ca nu-si gaseste integralitatea. Colette vrea sa experimenteze masculinitatea si feminitatea, sa recreeze androginia primordiala, prin intermediul acestei experiente de „doi in unul”.

Nu e vorba despre o confuzie intre sexe, ci de o integrare a unuia in celalalt, care imbogateste existenta, ilustrand alianta dintre partea noastra masculina si partea noastra feminina.

Iar aceasta este o mare lectie pentru noi, care in prezent suntem in permanenta cautare a esentei feminitatii si masculinitatii.

Text: Ioana Corina Marcu

Consilier psihologic – formare in evaluarea si consilierea experientialista a copilului, adultului, cuplului si familiei

Sursa foto: http://melindaschwakhofer.wordpress.com