Ce este versiunea uterina?

Versiunea uterina poate fi externa sau interna.

Versiunea externa

Este o manevra indicata la multipare cu sarcina la termen, avand membrane intacte, inainte de instalarea travaliului. Procedura in sine poate realiza verticalizarea fatului, mai dificila fiind mentinerea noii pozitii.

Tehnica nu este greu de efectuat la multipare, dar mentinerea fatului in prezentatie longitudinala nu se reuseste adesea. Noua dispunere longitudinala a fatului va fi mentinuta cu ajutorul unor rulouri plasate pe flancuri si fixate prin fese si centuri.

Contraindicatiile versiunii externe:

• malformatii uterine;

• oligo sau hidramnios;

• placenta praevia;

• ruperea prematura de membrane;

• prezentatie angajata;

• sarcina gemelara;

• restrictie de crestere;

• monitorizare fetala necorespunzatoare.

Procedura interventiei versiunii externe presupune:

– in prezentatie pelviana:

• mobilizarea pelvisului, care se disloca de la stramtoarea superioara, aducandu-l intr-o fosa iliaca. Operatorul la dreapta gravidei cuprinde cu toata mana dreapta pelvisul pe care il disloca printr-o miscare de strangere a degetelor.

• mutarea propriu-zisa, actionand in sens opus asupra celor doi poli fetali, in sensul flexiunii fatului. Postoperator, se fixeaza fatul in noua sa pozitie prin doua suluri laterale fixate cu o centura.

Versiunea interna

In zilele noastre are indicatie limitata, din cauza accidentelor fetale, fiind restrictionata in cazul multiparelor cu feti mici sau in cazul celui de-al doilea fat in sarcina gemelara, dispus in prezentatie transversala dupa nasterea primului fat.

Conditii de efectuare ale versiunii interne sunt:

• membrane intacte sau rupte foarte recent;

• dilatatie completa;

• fat de dimensiuni normale;

• bazin normal;

• uter relaxat;

• stapanirea tehnicii interventiei;

• prezenta neonatologului.

Procedura interventiei versiunii interne presupune trei timpi:

Timpul 1: Introducerea maini si apucarea piciorului – regula clasica stabileste ca mana introdusa sa fie aceea de partea careia se gaseste pelvisul, piciorul apucat este cel inferior in dorso-anterioare si cel superior in dorso-posterioare. Autorii actuali nu mai tin seama de aceasta regula si introduc mana cea mai utilizata care apuca piciorul accesibil.

Timpul 2: Evolutia fatului, prin care prezentatia transversala se transforma in prezentatie pelviana. Dupa prinderea piciorului, mana abdominala ajuta versiunea, impinge in sens opus directiei de versiune craniul fetal, in timp ce mana intrauterina tractioneaza in jos piciorul apucat, cat mai posterior, pana ce genunchiul apare la vulva, fesa fiind la stramtoarea superioara.

Timpul 3: Marea extractie reuneste o serie de manevre care reproduc artificial nasterea in prezentatie pelviana, respectiv nasterea celor trei segmente: pelvisul, trunchiul si umerii, craniul fetal. Marea extractie are deja un timp indeplinit, acela al coborarii unui picior. Este o manevra extrem de traumatizanta pentru fat si periculoasa pentru mama.

Text: Dr. Andreea Hetea, Obstetrica-Ginecologie