Cauzele infertilitatii masculine

Din pacate, incidenta cuplurilor infertile este intr-o continua crestere.  Desi tendinta generala este de a suspecta si a suprainvestiga jumatatea feminina, multe dintre infertilitati au o cauza masculina. In ultimul timp, din ce in ce mai multi barbati sunt diagnosticati cu infertilitate masculina. De aceea este important sa depistam cauza infertilitatii de cuplu investigand ambii parteneri.
Infertilitatea  masculina cunoaste o etiologie plurifactoriala, de obicei existand un cumul de factori care duc la afectarea calitatii spermei. Totusi, in 8% din cazuri ne confruntam cu o infertilitate idiopatica.

 

Principalele cauze care pot duce la infertilitate masculina:

Stilul de viata si varsta
Desi se pare ca varsta nu influenteaza atat de mult fertilitatea ca in cazul femeilor, odata cu avansarea in varsta calitatea spermei se schimba considerabil, fiind vizate in special motilitatea, numarul spermatozoizilor si calitatea lor, crescand astfel si numarul anomaliilor genetice.

Stilul de viata este de asemenea implicat in modificarea parametrilor spermogramei. Astfel, stresul psiho-afectiv si alimentatia dezechilibrata pot determina scaderea calitatii spermei. De asemenea, abuzul de droguri, consumul cronic de alcool, fumatul, carentele nutritionale grave sau obezitatea altereaza motilitatea, durata de viata si capacitatea spermatozoizilor de a penetra ovocitul.
Supraincalzirea testiculelor sau mersul frecvent pe bicicleta pot afecta serios spermatogeneza.

Radioterapia (sau orice alta forma de radiatii)
Razele X si radiatiile in general afecteaza in special celulele cu rata mare de multiplicare – astfel se explica de ce toate celulele implicate in spermatogeneza sunt sensibile la actiunea acestor radiatii. De aceea, in cazurile in care radioterapia nu este tintita asupra zonelor genitale, se incearca, pe cat posibil, protejarea acestora cu campuri speciale.

Factori genetici
Infertilitatea masculina are etiologie plurifactoriala, in care terenul genetic si eventualele anomalii cromozomiale dobandite pe parcursul vietii, ca rezultat direct al radiatiilor, toxicelor, infectiilor repetate, au un rol foarte important. Afectarea genetica presupune modificari in genele responsabile direct de fertilitate, dar si in materialul genetic al spermatozoizilor.

Exista o serie de boli genetice transmise ereditar care pot influenta negativ fertilitatea. Printre acestea se numara: fibroza chistica, absenta bilaterala a ductelor deferente, sindromul Klinefelter, sindromul Kartagener si rinichiul polichistic.

Expunerea la substante estrogen-like din pesticide (scad numarul de celule Sertolli – celule cu rol esential in spermatogeneza), bifenol A, ftalati, substante organoclorurate, expunerea in mod cronic la metale grele, cum ar fi plumb, cadmiu sau arsenic, pot, de asemenea, afecta calitatea spermei. Chiar si urme ale acestor metale in sperma se pare ca inhiba functia enzimatica a acrozomului, interferand cu capacitatea spermatozoidului de a penetra ovulul.

Varicocelul
Reprezinta o afectiune caracterizata prin dilatarea si contorsionarea venelor plexului pampiniform spermatic. Intre 15 si 20% dintre barbati prezinta aceasta afectiune si, in functie de gravitatea ei, pot exista repercusiuni asupra fertilitatii masculine. Astfel, in ciuda succesului curei chirurgicale si a imbunatatirii calitatii spermei in aproximativ 50% din cazuri, capacitatea de conceptie a barbatului nu este imbunatatita in mod spectaculos.

Deficite hormonale
Hipogonadismul se poate prezenta ca tulburare existenta de la nastere, ca rezultat al unei boli genetice care afecteaza glanda hipofiza. Se caracterizeaza prin deficit sever de GnRH (hormonul eliberator de gonadotropi), care determina o insuficienta a functiei gonadelor (testiculelor), atat in ceea ce priveste gametogeneza, cat si hormonogeneza. De asemenea, poate fi afectata izolat doar secretia de gonadotropi (FSH si LH) sau pot face parte din sindromul Kallman (o forma de hipogonadism hipotalamic hipogonadotrop caracterizat prin lipsa de FSH si LH, combinata cu anosmie – incapacitatea de a percepe mirosuri, sau hiposmie – diminuarea perceptiei olfactive), sau panhipopituitarismul (situatie in care glanda hipofiza este insuficienta pe toate liniile hormonale).
Hipogonadismul poate sa apara si pe parcursul vietii ca o consecinta a unor tumori hipofizare sau ca reactie secundara post-radioterapie.

Autoanticorpii
Uneori se constata aparitia de autoanticorpi directionati impotriva spermatozoizilor, cu distrugerea lor neconditionata. Anticorpii antispermatici pot sa apara in cazul unei interventii radicale, vasectomia, dar si in urma unor infectii genitale, traumatisme, insa de cele mai multe ori prezenta lor nu poate fi justificata.

Ejacularea retrograda
Ejacularea retrograda apare in momentul in care musculatura uretrala nu este capabila sa asigure o directie corespunzatoare, anterograda spermei, iar sperma este impinsa retrograd in vezica urinara. Poate asocia si o functionare deficienta a sfincterului vezical care normal se inchide in momentul ejacularii. Ejacularea retrograda poate sa apara secundar unor interventii chirurgicale la nivelul vezicii urinare sau prostata  sau in cazul unor afectiuni sistemice (diabet, scleroza multipla, leziuni de maduva spinala).
De asemenea, ejacularea retrograda poate sa apara ca o reactie adversa in cazul administrarii unor medicamente: tranchilizante, antipsihotice, antihipertensive, antidepresive.

Anomalii anatomice
In general, fertilitatea este sever afectata de orice anomalie structurala si functionala care se manifesta la nivel testiculelor, ductelor spermatice si celorlalte structuri reproductive.

Sindromul de disgenezie testiculara si testiculul necoborat (criptorhidie) sunt doua conditii patologice in care fertilitatea masculina este serios afectata.
Incapacitatea testiculelor de a cobori, in timpul vietii intrauterine, din cavitatea abdominala (unde se formeaza initial), prin canalul inghinal, in bursa scrotala ipsilaterala duce la cresterea temperaturii la care este expus testiculul in permanenta (in scrot, temperatura este cu minimum 2-3 grade mai scazuta decat in abdomen). Acest lucru duce la afectarea spermatogenezei. De asemenea, aceasta patologie asociaza si un deficit hormonal care contribuie la perturbarea gametogenezei normale.

Hipospadiasul reprezinta o malformatie congenitala in care meatul uretral extern se deschide pe fata ventrala a penisului, care se poate rezolva chirurgical. In functie de locul de deschidere, se clasifica in: balanic, penian, peno-scrotal, perineal. Daca adultul prezinta o malformatie restanta nerezolvata, el va fi infertil,  pentru ca sperma nu poate ajunge in cervix in cursul actului sexual normal, datorita deschiderii anormale a uretrei.
Obstructia ductelor spermatice, anorhidia (lipsa embriologica a testiculelor) si siringomielia (afectiune a maduvei spinale caracterizata prin absenta completa a ejaculatului – aspermie) sunt alte anomalii anatomice si functionale care interfera cu fertilitatea masculina.

 Infectiile
Printre infectiile frecvent asociate cu infertilitatea masculina se numara bolile cu transmitere sexuala (Chlamydia trachomatis, Neisseria gonorrhea = blenoragie, Mycoplasma etc). In general, toate bolile venerice pot determina aparitia stricturilor uretrale sau a obstructiilor epididimare.
Cu efect negativ asupra fertilitatii sunt si infectiile genito-urinare ca prostatitele (inflamatiile prostatei), orhitele (inflamatii testiculare), epididimite, uretrite. Chiar si dupa un tratament antibiotic corect administrat, orhiepididimita poate lasa sechele, sub forma de cicatrici obstructive de-a lungul epididimului.
Oreionul  sau parotidita epidemica este responsabil de 25% din leziunile testiculare.
Infectii sistemice diverse cum ar fi tuberculoza (determina aparitia cicatricilor pe ductul deferent) sau infectii respiratorii recurente pot fi responsabile de afectarea calitatii spermei. In aceasta ultima situatie se poate pune in discutie existenta unor sindroame genetice (sindromul cililor imobili) in care este afectata si functia reproductiva.

 

Alte cauze posibile de infertilitate:

Interventii chirurgicale majore (in special pe scrot sau in regiunea inghinala), traumatisme severe genito-urinare, diabet zaharat (poate determina ejaculare retrograda),  HIV, patologia tiroidiana, sindromul Cushing si disfunctiile metabolice de orice tip, infarctul miocardic acut, insuficienta renala, insuficienta hepatica, anemie cronica.
O serie de medicamente pot afecta calitatea spermei. Alti agenti gonadotropici sunt: nicotina, marijuana, nitrofurantoina. O parte din aceste substante nu afecteaza doar gametogeneza, ci si hormonogeneza, determinand grave dezechilibre endocrine.

 

 

Text: Dr. Stavri Andreea, medic obstetrica-ginecologie