Abordarea psihoterapeutica a spasmului vaginal
Cea mai frecventa cauza care determina spasmul vaginal este una de natura psihologica. De exemplu, adesea, adolescentelor li s-a prezentat viata sexuala de catre parinti ca fiind un pacat si un pericol de care trebuie sa se fereasca pentru a nu fi pedepsite.
In plus, chiar curiozitatea fireasca legata de propria sexualitate a fost sanctionata sau reprimata. Astfel de fete vor creste cu convingerea ca sexul este ceva rau, un pacat, o rusine sau o amenintare.
Dincolo de aceste restrictii religioase sau culturale, apar si motive precum necunoasterea propriului corp, experiente traumatice anterioare unde au avut rolul de victima, dar si de martor, frica de pericole sexuale imaginare.
Teorii psihologice asupra spasmului vaginal
Toate teoriile psihologice in ceea ce priveste cauzele spasmului vaginal graviteaza in jurul problemelor de control in cadrul relatiei de cuplu, traumelor sexuale anterioare si asocierii conditionate de durere sau frica cu penetrarea vaginala, un fel de reactie fobica la ideea penetrarii.
Consecintele spasmului vaginal sunt dramatice
Casatoria poate ramane neconsumata, ceea ce poate conduce cu usurinta la divort. Partenerul de cuplu poate fi mai inclinat spre infidelitate din cauza unei vieti intime deficitare. Relatiile sexuale nu vor reprezenta o sursa de placere, ci, dimpotriva, de durere si frustrare. Inabilitatea de a avea o viata sexuala va avea drept efect un cuplu fara copii. Viata de cuplu sau de familie va fi una nefericita, din pacate.
Spasmul vaginal este considerat ca fiind o tulburare psihosomatica, adica o manifestare fizica a unor probleme psihologice mai profunde. Primul pas pe care ar trebui sa il faca orice femeie care se suspecteaza de aceasta afectiune este sa se programeze pentru o examinare pelvina completa, astfel incat sa fie exclusa orice cauza somatica. In cazul in care nu exista o astfel de cauza, se recomanda terapia psihologica de cuplu pentru a fi investigate cauzele psihologice ale spasmului vaginal si pentru a se reduce anxietatea femeii legata de penetrare.
Se mai poate apela la terapie prin educatia sexuala a vaginismului. De asemenea, pentru ameliorarea spasmului vaginal sunt importante exercitiile individuale de relaxare si crestere a sensibilitatii femeii prin controlul activitatii musculare vaginale. Acestea se pot realiza prin autoexplorarea anatomiei sexuale, intromisiunea penisului sub controlul femeii, dupa care sub controlul partenerului.
Avand in vedere faptul ca spasmul vaginal este cauzat in mare masura de aspecte psihologice, abordarea terapeutica va avea ca scop principal relaxarea pacientei in vederea indepartarii anxietatii sale sexuale. Abordarea psihosomatica a spasmului vaginal este cea mai buna cale spre atingerea succesului terapeutic. Rata de vindecare este de 80-100% iar dupa ce a fost vindecat, aceasta afectiune nu mai poate reveni.
Text: Ioana-Corina Marcu
Consilier psihologic– formare in evaluarea si consilierea experientialista a copilului, adultului, cuplului si familiei
