Reprosurile: cat de mult afecteaza relatia?
Intr-o lume haotica si instabila am devenit plictisiti, fara entuziasm, aproape insensibili la suferinta celuilalt, uneori impulsivi si agresivi cu oamenii din jurul nostru, in special cu cei pe care sustinem ca ii iubim. Carieristi de profesie si cu nervii intinsi la maximum, obisnuim sa venim acasa incarcati de peste zi, descarcandu-ne, inevitabil, pe partenerul de viata care si-ar dori cu totul altceva din partea noastra. Chiar daca este un paradox, este real faptul ca, in ciuda dorintei noastre de a fi fericiti alaturi de partener, suntem disponibili sa oferim tot mai putina atentie celuilalt si nevoilor lui, abandonand mult prea devreme proiectul consolidarii unei relatii de cuplu stabile.
Reprosul adresat partenerului: cunoasteti riscurile?
Asumarea responsabilitatii propriei vieti reprezinta calea spre fericirea personala. Cam dificil de realizat, nu-i asa? Dar nu imposibil! In schimb, mult mai usor si mai confortabil este sa aruncam vina nefericirii noastre asupra celuilalt. Reprosul adresat partenerului de cuplu ascunde esecul gestionarii optime a propriei existente. Postura de victima este mult mai usor de experimentat decat cea de las sau de iresponsabil. Cu cat reprosam mai mult partenerului, cu atat iubirea noastra scade in intensitate si spectrul emotional negativ se dezvolta. Cresterea nivelului de responsabilizare din viata noastra ne va determina sa blamam mai putin pe celalalt si sa ne simtim mai fericiti.
Al tau, a ta, cu calitati si defecte
Calitatile ne plac, dar defectele nu. Atunci cand incepem sa cunoastem mai bine partenerul de cuplu, observam, treptat, ca acesta nu mai este persoana minunata si incantatoare de la inceput. Evident, aceasta constatare ne displace si incercam sa indreptam situatia. Iar schimbarea fortata a acestuia nu se va intampla decat daca singur isi va dori acest lucru. Procedand astfel, riscam sa schimbam nu numai defectele care ne deranjeaza, ci si calitatile care ne-au atras si sedus la inceputul relatiei. A iubi cu adevarat presupune acceptarea celuilalt in toata complexitatea fiintei lui, cu calitati si defecte. Ce putem face? Il putem accepta si iubi asa cum este, pentru ca daca celalalt se simte iubit si apreciat, are cele mai mari sanse sa devina o persoana din ce in ce mai buna.
Cand reprosurile conduc la despartire…
Atunci cand conflictele devin de nesolutionat, partenerii raman prizonierii a doua mari optiuni: prima se refera la o viata anosta si nefericita in doi, cu asumarea totala a reprosurilor iar cea de-a doua se rezuma la un singur cuvant, despartirea. In trecut, majoritatea cuplurilor optau pentru prima varianta. Societatea contemporana, prin noile modele de rol si de oferte tentante, reuseste in mod continuu sa amplifice cauzele dificultatilor relationale. Egalitatea sexelor, preocuparea asidua pentru dezvoltarea carierei, oboseala fizica si psihica, problemele financiare, monotonia, lipsa interesului sexual, sunt doar cateva dintre motivele pentru care cele mai multe cupluri se despart. Cu forta nu se prea pot obtine rezultate de durata. Concentrati-va pe gasirea solutiilor, nu pe invinovatirea celuilalt. Asadar, toleranta si intelepciune!
Text: Alexandra Lupu
