Dezvoltarea psihomotorie la copil

Etapele de dezvoltare psihomotorie ale copilului se refera la momentele esentiale in dezvoltarea fizica, psihica si sociala a acestuia, de la varsta de 1 luna si pana la varsta de scolar. Varstele la care apar aceste achizitii variaza, fiind acceptata de obicei o medie de varsta considerata ca fiind normala. Cu toate acestea, anormalul sau patologicul se considera atunci cand aceste varste sunt cu mult depasite, exceptand copiii care pot avea o dezvoltare precoce sau tardiva, dar care inca se incadreaza in “normal”.

 

Incepand cu varsta de 1 luna si jumatate – 2 luni

Incepand cu varsta de 1 luna si jumatate – 2 luni, sugarul poate sa isi sustina singur capul, atunci cand este mobilizat din culcat in sezut, iar catre 2 luni se impinge singur in brate daca este pus pe burta. Majoritatea sugarilor recunosc chipul parintilor, privesc cu placere catre fete noi si mai tarziu ajung sa priveasca si catre obiectele din jurul lor. Este varsta ganguritului.

 

Intre 3 si 5 luni

Intre 3 si 5 luni, bebelusul invata sa se intoarca de pe spate pe o parte sau de pe burtica intr-o parte singur, se sprijina pe coate si dobandeste forta de a isi sustine capul pentru perioade din ce in ce mai lungi. Incep sa foloseasca sunetele pentru a atrage atentia persoanelor din jur si incep sa invete sa pronunte vocale si sa rada “cu pofta”, sa zambeasca la alegere.

Pana la 6 luni invata pensa police-indice: sa prinda obiecte mici in mana si chiar sa le mute dintr-o mana in alta. Capul il pot sustine deja singuri, incearca sa se ridice singuri in sezut, stau in fundulet cu sustinere. In aceasta perioada, acuitatea vizuala si auditiva se imbunatateste, incep sa distinga mai bine forme si culori, pot sa devina anxiosi in preajma strainilor. Incep, de asemenea, sa silabiseasca, primele cele mai frecvente silabe fiind cele care fomreaza cuvintele mama si tata.

 

Intre varsta de 6 si 10 luni

Intre varsta de 6 si 10 luni invata sa stea singuri in sezut si sa mearga de-a busilea, sunt atenti la obiectele pe care le scapa sau le pierd, invata sa pronunte cuvinte mici si simple.

 

La varsta de 1 an

La varsta de 1 an, se agata de mobila din casa pentru a se putea sustine in picioare si pot face chiar primii pasi. Colaboreaza in timpul mesei, incep sa isi tina  cana, lingurita, mananca singuri bucati mici de fructe, legume, carne. Isi ajuta parintii atunci cand sunt imbracati, deprind gesturi sociale cum ar fi facutul cu mana “la revedere”.

 

Varsta de 1 an si jumatate

Varsta de 1 an si jumatate este momentul in care copilul poate deja sa mearga singur fara sustinere, coboara sau urca scari cu ajutor, pronunta mai multe cuvinte, se joaca cu cuburi. Devine foarte atasat de familie si cere in mod voit mai multa atentie.

 

Intre 2 si 6 ani

Intre 2 si 6 ani are loc asa-numitul “boom”: copiii alearga, urca si coboara singuri scari, invata sa se joace singuri si cu alti copii, deseneaza mai intai cercul, apoi triunghiul, patratul si la 6 ani rombul, fac diferenta intre stanga si dreapta, pot invata sa numere, pronunta fraze logice, mai intai simple apoi din ce in ce mai complexe, incep sa puna intrebari. Pana la 2 ani se face trecerea de la scutec la olita si pana la 6 ani la toaleta. Se imbraca si se dezbraca singuri, devin constienti de corpurile lor si de diferentele dintre sexe.

In tot acest interval de timp, parintii trebuie sa isi stimuleze copiii, sa le puna la dispozitie un mediu calm si bland pentru a creste si a se dezvolta, se le ofere oportunitatea de a interactiona cu cat mai multi factori externi, sa ii expuna la diversitate.

 

Text: Dr. Alexandra Barzan, medic pediatru