Cum decurge prima vizita la ginecolog?

Prima intrebare ar trebui sa fie „cand sa merg prima data la ginecolog?”, iar raspunsul este foarte simplu: atunci cand iti incepi viata sexuala (daca nu apar alte probleme intre timp − de exemplu, cicluri menstruale neregulate, dureri in etajul abdominal inferior, scurgeri vaginale modificate).

Indiferent ca iti incepi viata sexuala mai devreme sau mai tarziu, varsta chiar nu conteaza. Ar fi util sa mergi la ginecolog chiar si inainte sa iti incepi viata sexuala, pentru ca poti primi niste sfaturi avizate care te pot ajuta, legat de modul in care ar trebui sa decurga lucrurile sau la ce ar trebui sa te astepti, dar mai ales sfaturi legate de contraceptie.

Ce include o vizita la ginecolog?

Ca orice consultatie medicala, si aceasta incepe cu o discutie intre tine si medic, in cadrul careia acesta va aduna cateva informatii esentiale despre tine (data ultimei menstruatii, varsta la care ai avut prima menstruatie, regularitatea ciclurilor, metode contraceptive folosite…).

Consultatia efectiva include doua examinari: examenul cu valvele/speculumul vaginal, in cadrul careia medicul vizualizeaza direct colul uterin si peretii vaginali, si tuseul vaginal, care este o manevra bimanuala ce aduce informatii importante despre pozitia uterului, mobilitatea, consistenta si sensibilitatea lui, consistenta colului uterin sau sensibilitatea zonelor unde se proiecteaza anexele uterine (trompele si ovarele). Tuturor femeilor le este frica de vizita la ginecolog, gandindu-se ca vor avea parte de o experienta dureroasa. Nu este asa. Medicul ginecolog, daca este putin atent si iti spune ce trebuie sa faci, va face din acest consult unul fara durere. Este foarte important sa nu fii crispata, iar in momentul consultului, sa stai cat mai relaxata. Pozitia ta pe acea „infricosatoare” masa ginecologica este si ea importanta: trebuie sa ai genunchii cat mai departati, iar coapsele trebuie sa fie bine flectate pe abdomen. Atunci cand medicul te consulta si iti introduce in vagin speculumul vaginal sau valvele, trebuie sa nu iti incordezi muschii perineali, chiar daca vine ca un gest reflex la atingere.

Totodata, in timpul consultului, se pot recolta analize: examen de secretie vaginala (frotiu), culturi uzuale (pentru fungi sau bacterii) sau speciale (pentru Mycoplasma, Ureaplasma sau Chlamydia, care se dezvolta pe medii speciale de cultura) sau examen Babes-Papanicolau (testul PAP).

Testul PAP sau Babes-Papanicolau

Testul PAP este metoda de screening pentru cancerul de col uterin. Ar trebui sa incepi sa il faci de la 21 de ani (cancerul de col uterin apare extrem de rar inainte de aceasta varsta, iar testul PAP este considerat o metoda de screening). Cum ar trebui sa te pregatesti pentru testul PAP? Multi medici iti vor spune ca nu ar trebui sa contaminezi mediul vaginal (spalaturi vaginale, contact sexual sau sa iti introduci orice obiect strain in vagin) cu cel putin 48 ore inainte de recoltare. In realitate, nu este chiar asa, deoarece testul PAP isi propune sa analizeze celulele exoculului si endocolului ce au structura tipica. Daca recoltarea este facuta corect (se identifica si celule din endocol), chiar daca se identifica spermatozoizi pe lama de recoltare (in cazul in care ai avut contact sexual recent), se poate formula un diagnostic citologic.

Cat de des ar trebui sa fac testul PAP?

Daca ai pana in 30 de ani, este suficient sa faci testul o data la 3 ani, daca ai rezultate normale ale testului in antecedente. Daca ai peste 30 de ani, ar trebui sa il faci mai des (la 2 ani), deoarece cresc factorii de risc pentru aparitia cancerului de col uterin, iar daca ai contractat deja virusul HPV, sistemul tau imunitar are sanse mai mici sa il epureze.

Cat de des trebuie sa merg la ginecolog?

De cate ori ai nevoie. Daca nu exista niciun fel de probleme, iar rezultatul testului PAP nu are modificari, poti merge o data la 2-3 ani.

Text: Dr. Laura Tigoianu, Obstetrica-Ginecologie