Ce presupune embolizarea fibroamelor uterine?

Embolizarea fibroamelor uterine reprezinta o procedura interventionala imagistica minim invaziva, utilizata ca alternativa de tratament pentru fibroamele uterine simptomatice. Tehnica foloseste razele X in timp real pentru a ghida livrarea agentilor embolici la nivelul formatiunilor fibromatoase, rolul acestor agenti fiind de a bloca vasele de sange care alimenteaza formatiunile fibromatoase, ducand astfel la micsorarea lor.

Studiile centrelor specializate in embolizari raporteaza o rata de succes de circa 85-90% cu privire la disparitia formatiunilor fibromatoase sau scaderea semnificativa in dimensiuni si diminuarea simptomatologiei.

Embolizarea fibroamelor uterine

Fibroamele uterine sunt formatiuni tumorale benigne ce au ca punct de plecare fibrele musculare ale peretelui uterin. Degenerarea maligna este foarte rara. In schimb, fibroamele uterine, in functie de localizarea si dimensiunile lor, pot da menometroragii abundente, dureri pelvine si fenomene de compresie la nivelul organelor invecinate (de exemplu, ureter, vezica urinara, colon).

Din punct de vedere tehnic, embolizarea fibroamelor uterine presupune insertia unui cateter subtire si lung la nivelul venei femurale (printr-o mica incizie la nivelul zonei inghinale), care este manevrat sub control video, prin intermediul fluoroscopiei (metoda care converteste razele X in imagine video) pana la nivelul arterelor uterine. Prin intermediul acestui cateter sunt injectati agentii embolici cu rolul de a bloca fluxul sangvin care hraneste formatiunile tumorale fibromatoase. In prezent, sunt folosite mai multe tipuri de agenti embolizanti, cu mecanism asemanator de actiune, dar cu compozitie diferita: microsfere din poliacrilamida cu invelis gelatinos, Gelfoam – burete gelatinos sau materiale din polivinil alcool.

Procedura este realizata, in general, de un medic radiolog interventionist specializat in embolizari sub anestezie locala sau sedare usoara. Rareori este nevoie de anestezie generala. Dupa procedura, in general, pacientele raman sub supraveghere intraspitaliceasca pe parcursul noptii. In lipsa altor complicatii, pacientele sunt externate a doua zi si se pot intoarce acasa, reluandu-si rutina zilnica.

Recuperarea dupa procedura de embolizare

In zilele urmatoare procedurii, pacientele se pot confrunta cu dureri pelvine, greata, varsaturi si febra. De obicei, durerile pelvine au o intensitate crescuta in primele 24 de ore, apoi intensitatea scade progresiv. Se pot administra medicamente antialgice pentru controlul durerii. Perioada de recuperare este, in medie, de 1-2 saptamani, dupa aceasta perioada pacientele putand sa-si reia activitatea la locul de munca.

In lunile urmatoare, fibroamele ar trebui sa scada vertiginos in dimensiuni, fluxul menstrual sa se diminueze considerabil si sa existe o imbunatatire a starii generale, toate simptomele trebuind sa se stabilizeze pana in cca. 6 luni de la procedura.

Fiind o procedura minim invaziva, beneficiul major este acela ca interventia se poate face sub anestezie locala, cu spitalizare de scurta durata, recuperarea imediata fiind mult mai rapida decat in cazul interventiilor chirurgicale clasice sau laparoscopice de indepartare a fibromului uterin (miomectomie) sau a intregului uter (histerectomie). De asemenea, pierderile de sange sunt minime. Pacientii isi pot relua activitatile zilnice mult mai rapid decat dupa o interventie chirurgicala, timpul de recuperare fiind mult mai scurt.

Riscuri si complicatii

Studiile arata o rata de succes de 85-90%, cu imbunatatirea semnificativa a simptomatologiei – sangerari, urinari frecvente, disconfort abdominal. Insa, ca in cazul oricarei proceduri interventionale, chiar si minim invazive, pot exista o serie de riscuri si complicatii.

Orice procedura ce presupune plasarea unui cateter in interiorul unui vas de sange comporta un risc de lezare a vaselor sangvine, sangerari la locul punctiei, echimoze si/sau infectii locale. Totusi, atunci cand aceste proceduri sunt efectuate de un radiolog cu experienta interventionala si se respecta normele de asepsie si antisepsie, aceste riscuri sunt minime.

Alta complicatie posibila este ca agentul embolic sa blocheze si fluxul sangvin catre tesutul sanatos, privandu-l astfel de nutritia necesara, iar zona de tesut infarctizat sa fie mai extinsa decat se astepta initial. Daca zona de necroza este prea extinsa, se poate ajunge inclusiv la extirparea uterului. Unii pacienti pot dezvolta o reactie alergica la substantele de contrast folosite in timpul procedurii, putand provoca de la episoade de mancarime usoara pana la reactii alergice severe, insa, prin monitorizarea intraoperatorie atenta, aceste simptome pot fi rapid identificate si tratate in consecinta.

In cazul fibroamelor intracavitare, acestea se pot detasa si, pentru a fi extrase din cavitatea uterina, este nevoie uneori de dilatatia colului uterin si chiuretarea cavitatii uterine. In cazul majoritatii femeilor care apeleaza la o procedura de embolizare a fibroamelor uterine, reluarea ciclurilor menstruale normale are loc la 1 luna, maximum 2 luni dupa procedura. Cu toate acestea, in aproximativ 1-5% din cazuri, ciclurile normale nu se reiau si apare menopauza. S-a constatat ca acest lucru apare mai frecvent peste varsta de 45 de ani. Desi ratele de succes, rezultate in urma studiilor de specialitate, sunt destul de ridicate, s-a observat o tendinta de aparitie de noi fibroame sau de recidiva a simptomatologiei, in special la pacientele tinere. Acestea vor avea nevoie de alte proceduri de indepartare a fibroamelor sau chiar a intregului uter.

Impactul acestor proceduri asupra fertilitatii nu este inca pe deplin elucidat si, desi s-au inregistrat sarcini normale obtinute dupa aceste proceduri, specialistii recomanda precautie si inclina catre indepartarea chirurgicala a fibroamelor (miomectomie) la pacientele care doresc copii. Dupa procedura, se recomanada folosirea unei metode de contraceptie timp de cel putin 6 luni. Nu in ultimul rand, exista riscul de indepartare totala a uterului ca o consecinta a complicatiilor ce pot aparea in urma procedurii: necroza extinsa, infectii etc.

Procedurile de embolizare nu sunt recomandate pacientelor care nu prezinta fibroame simptomatice sau in cazul celor la care exista riscul de cancer prezent sau infectii pelvine. De asemenea, nu se pot efectua in timpul sarcinii sau daca exista alergii cunoscute la substantele de contrast.

Text: Dr. Stavri Andreea

Medic specialist obstetrica-ginecologie