Virginia Woolf&Leonard Woolf – o casnicie asexuata

Virginia, imaginea intruchipata a tristetii

Virginia Woolf a fost mai degraba cunoscuta de marele public prin prisma fotografiilor sale melancolice decat prin opera sa.

Provenind dintr-o familie cu un tata rece si o mama docila, Virginia va lupta intreaga viata pentru a se elibera de constrangerile care inlantuiau femeia in era victoriana. Aceasta si-a acuzat mereu tatal ca si-a omorat sotia prin tirania amestecata cu indiferenta, dupa cum va fi suparata si pe mama sa ca a fost atat de docila.

In loc sa devina o sotie devotata caminului, a pus ochii pe un intelectual care va intelege ceea ce este sacru pentru ea, si anume scrisul. Cuplul nu a avut copii, dar Virginia s-a daruit trup si suflet celor unsprezece romane.

Depresiva prin excelenta, la lansarea fiecarui roman Virginia intra intr-un nou episod depresiv in toata regula. Halucinatii, cosmaruri, insomnii, anorexie, toti acesti demoni ai ei nu au fost niciodata invinsi, pentru ca ea nu a dorit sa recurga la terapie. Se temea ca nu cumva o terapie sa-i distruga inspiratia si accepta ceea ce i se parea a fi pretul talentului, o forma de nebunie.

Acceptand demonii, acestia au invins-o. La doar cincizeci si noua de ani a dat fuga sa se arunce in rau si sa moara in culmea gloriei.

O casnicie mai degraba fraterna

Relatia pe care Virginia a avut-o cu Leonard Woolf a fost mai degraba fraterna si asexuata, decat heterosexuala si parinteasca. Indubitabil, aceasta perspectiva a convins-o pana la urma sa accepte, dupa lungi ezitari, casatoria cu el.

Virginia a trait intr-un climat incestuos, unde nu existau limite si relatiile se constituiau prin contopire emotionala. Mai mult, acest mediu de contopire se va concretiza in trecerea la acte incestuoase ale celor doi frati vitregi ai Virginiei asupra surorii ei, apoi chiar asupra ei, fara ca cineva sa se planga.

Leonard Woolf era un barbat cu o virilitate slaba, ceea ce nu putea sa o ingrijoreze. Prieten cu fratele ei mai mare mult indragit, a contribuit la desexualizarea legaturii lor. Asadar, Virginia a ales un partener care o cunostea bine, caci traiau deja impreuna in casa unde si el era colocatar, si care o intelegea ca „un frate”.

Leonard Woolf, infirmierul personal al Virginiei

Foarte curand, Leonard intra in rolul de infirmier, confirmand astfel dimensiunea parentala si fraterna a relatiei lor, evacuandu-i dimensiunea sexuala. Un infirmier ciudat, pentru ca el insusi era un nevrozat.

Este foarte probabil ca, tratand-o pe Virginia ca pe o bolnava, sa proiecteze asupra ei propria lui suferinta  si ingrijind-o, sa-si trateze propria boala.

Asistenta lui pervertita demonstreaza faptul ca nu a excelat in rolul sau terapeutic. Chiar si asa, i-a impus anumite decizii cum ar fi sa-i restrictioneze accesul la scris sau la numarul de vizitatori.

In ciuda acestui fapt, rolul lui nu este unul negativ, caci numai dupa casnicie Virginia isi creeaza opera. Desigur, Leonard o controleaza in tot acest timp, o tine departe de Londra, fapt pentru care ea va suferi mult. Dar el are rolul de inger pazitor si, in pofida erorilor sale, se dovedeste a avea o minunata toleranta.

Virginia a vazut in sotul ei un psihanalist care a ajutat-o sa evite internarea, avand in vedere stadiul embrionar al tratamentelor psihiatrice.

Ultima scrisoare… de adio!

Inainte de a se sinucide, ii scrie sotului ei: „Mi-ai daruit cea mai mare fericire cu putinta. Ai fost din toate punctele de vedere cel mai grozav barbat… Nu cred ca doi oameni ar fi fost mai fericiti decat am fost noi.”

Virginia si-a perceput sinuciderea ca pe o tentativa de vindecare, de parca ar fi omorat durerea pentru a renaste sanatoasa intr-o alta viata.

De regula, sinuciderea are loc intr-o perioada in care pacientul se simte mai bine, cand poate masura prapastia in care s-a prabusit iar atunci moare de teama ca nu cumva sa se prabuseasca din nou.

Evident este ca, daca Virginia Woolf a reusit sa amane asa de mult timp scadenta finala si fatala, a fost datorita scrisului.

Text: Ioana Corina Marcu

Consilier psihologic – formare in evaluarea si consilierea experientialista a copilului, adultului, cuplului si familiei

Sursa foto: http://www.ekavart.tv