Sindromul bebelusului zgaltait
Sindromul bebelusului zgaltait (SBZ) sau „Shaken baby syndrome” este reprezentat de o triada de semne si simptome intalnite la copilul abuzat fizic, si anume hematom subdural (acumulare de sange intre meninge si creier), sangerare retiniana (retina – tunica globului ocular, responsabila de vedere) si edem cerebral (inflamatie difuza a creierului). Aparitia acestor semne este urmarea scuturarii violente a copilului sau lovirea, de cele mai multe ori intentionata, a capului acestuia cu mana, pumnul, obiecte contondente sau suprafete dure. De cele mai multe ori, corpul copilului nu prezinta semne evidente de violenta (vanatai, julituri, taieturi sau umflaturi). Leziunile produse de SBZ sunt adesea fatale sau lasa in urma lor, dupa vindecare, sechele majore ce nu mai pot fi recuperate ulterior – deficite cognitive, motorii sau orbire. Mortalitatea sau rata de deces in cazul bebelusilor si copiilor diagnosticati cu SBZ este in medie de 20-25 %, in datele internationale ajungandu-se la concluzia ca jumatate din decesele infantile datorate abuzului sunt cauzate de SBZ.
Semne si simptome:
– Sangerarile retiniene, vazute la examenul fund de ochi realizat de catre oftalmolog, apar in aproximativ 85 % din cazuri;
– Fracturi ale oaselor lungi, cel mai adeasea bratele, ale vertebrelor, coastelor;
– Leziuni de tesut moale – vanatai, tumefactii;
– Edemul cerebral poate duce la cresterea presiunii intracerebrale si la asociere de iritabilitate, letargie, varsaturi, convulsii, pupile dilatate, bombare a fontanelei;
– Hematomul subdural este vizibil in urma unei examinari computer tomograf de craniu. In cadrul examinarii CT se mai pot decela sangerari vechi, zone de atrofie cerebrala sau acumulari de lichid cefalorahidian.
Statisticile precizeaza ca, adesea, bebelusii diagnosticati cu SBZ nu se afla la primul episod de abuz. Persoanele care ingrijesc copii – parinti, membri ai familiei, prieteni, bona, educatori – sunt posibili agresori. Frecvent, este vorba despre persoane care sunt supuse, la randul lor, unui stres emotional crescut (motive sociale, financiare), persoane cu predispozitie sau istoric de impulsivitate sau agresivitate sau persoane care abuzeaza de anumite substante.
Mecanismul de producere a leziunilor este cel dat de fortele rotatorii imprimate corpului bebelusului atunci cand este zgaltait sau scuturat cu forta. Leziunile sunt tipice acestui fel de forta si nu pot fi reproduse de fortele liniare, ca acelea din cadrul caderii copilului de la propria inaltime sau produse de joaca, asa cum afirma agresorii de cele mai multe ori. Creierul este astfel lovit cu forta de tablia interna a cutiei craniene. Loviturile repetate duc la aparitia sangerarilor cerebrale. Retina este si ea supusa unor forte de tractiune care duc la aparitia sangerarilor la acest nivel. Edemul cerebral apare si el in urma miscarilor de lovire repetata a creierului de tablia osoasa. De aceea, este interzisa leganarea excesiva si brutala a bebelusilor si copiilor cu scopul de a-i adormi sau linisti. Pe langa pericolul de a provoca lezinuni cerebrale, in timpul acestor miscari se secreta la nivelul creierului anumite substante – endorfine, care creeaza o senzatie de placere si un comportament dependent de aceste miscari.
Tratamentul consta in drenarea hematomului subdural, monitorizarea tensiunii intracraniene, tratamentul ortopedic sau chirurgical al fracturilor si monitorizarea oftalmologica a sangerarilor retiniene. Este deosebit de importanta terapia psihologica a copilului impreuna cu indepartarea lui din mediul abuziv. Unul din trei copii cu SBZ moare din cauza severitatii leziunilor, iar alta treime va ramane cu sechele importante, cel mai probabil pentru tot restul vietii.
Text: Dr. Alexandra Barzan, medic pediatru
