În Canada, azilurile de bătrâni și orfelinatele funcționează împreună

Planeta pe care trăim cu toții este permanent într-o profundă schimbare, care presupune adaptarea societății la noile cerințe și nevoi ale celor care o alcătuiesc. Programele sociale sunt parte a acestei schimbări, a felului în care ne raportăm la categoriile mai puțin privilegiate, a noii perspective pe care o dobândim.

Canada este una dintre țările în care programele sociale și-au dovedit eficiența, iar noua idee a celor care le inițiază a fost să pună la un loc bătrânii de la azil și copiii de la orfelinat. O inițiativă ciudată, dacă privim prin prisma a ceea ce știm despre cele două categorii de vârstă; însă, contrar așteptărilor majorității, ideea are un succes extraordinar, dincolo de speranțele cele mai mari.

S-au demonstrat efectele benefice ale comunicării dintre copii și bătrâni

Cercetările care au însoțit acest tip de interacțiune arată că sănătatea persoanelor vârstnice a fost influențată pozitiv. Oamenii de știință implicați au demonstrat efectele benefice ale comunicării dintre copii și bătrâni, starea generală a celor din urmă îmbunătățindu-se evident. S-au observat și alte efecte, precum stabilizarea tensiunii arteriale sau ameliorarea senzației de singurătate.

Proiecte similare au mai existat și în SUA (Seattle, 1991) dar și în Marea Britanie. Acestea aveau în vedere practicarea interacțiunii dintre generații și se realizau cu participarea unor copii de la grădinițe, nu orfani ca în cazul Canadei. Plecând de la cazul centrului din Seattle, regizorul Evan Briggs a realizat un documentar foarte interesant, “Present Perfect”.